Anul acesta se implinesc 9 ani de la publicarea primelor specificatii W3C
(W3C Recommendation Extensible Markup Language (XML) 1.0 ) pe data de 10 Februarie 1998.
In acest timp, popularitatea XML si aplicatiile acestuia au cunoscut o dezvoltare continua.

Ce este XML?
XML (Extensible Markup Language) este un mod de reprezentare al datelor - scopul acestuia fiind de a face posibila stocarea datelor intr-un mod usor de interpretat de orice aplicatie si usor de editat de utilizatori fara cunostinte tehnice.

Un exemplu simplu
Sa presupunem ca dorim sa folosim XML pentru a stoca informatiile despre o tranzactie.





In prima linie, codul dintre marcajele poarta numele de declaratie XML.Aceasta declaratie contine indicatii destinate procesorului XML (programului care citeste XML-ul) indicand faptul ca acest document este conform specificatiilor XML versiunea 1.0.
<order>, <product>, <quantity>, <unitprice> si <description>sunt elemente XML inventate.Ca si majoritatea elementelor XML, nu au o semnificatie aparte in afara celei definite in regulile documentului.
Din punctul de vedere al ierarhiei XML, <product> este elementul parinte pentru <quantity>, <unitprice> si <description>.Similar, elementele XML pot fi "bunici" si "nepoti"; terminologia folosita pentru acest tip de relatii fiind de "descendent" respectiv "ascendent".

Un exemplu mai complex

Acelasi XML, un pic mai ...evoluat.



In prima linie, similar avem declaratia XML.In plus fata de exemplul anterior, observam atributul standalone="no" care are rolul de a informa procesorul XML ca pentru interpretarea corecta a documentului este necesar un DTD extern (In acest caz, DTD-ul se va afla intr-un fisier separat cu numele test.dtd)
Ca o observatie, este posibil sa integram DTD-ul in acelasi fisier cu datele XML - dar in general aceasta optiune nu este recomandata deoarece DTD-urile au rolul de a fi reutilizate.


A doua linie :
<!DOCTYPE InterfeteEvoluate:transaction SYSTEM "test.dtd">
are rolul de a indica elementul radacina al documentului si faptul ca DTD-ul asociat valideaza fiecare din documentele continute in interiorul elementului radacina.
Elementul radacina este elementul cel mai din exterior caruia i se aplica DTD-ul; in mod uzual denota punctul de inceput si de final al documentului.
In acest exemplu, elementul <!DOCTYPE InterfeteEvoluate:transaction"> joaca rolul de element radacina.Cuvantul cheie SYSTEM indica faptul ca DTD-ul documentului se afla intr-ul fisier local separat, avand numele test.dtd